INTERFERENTA LUMINII
sâmbătă, 14 februarie 2009
Interferenta(definitie)
Interferenta undelor mecanice.Unde stationare
Atunci cand asculti muzica,la fiecare ureche pot ajunge sunetele provenite de la doua surse sonore.Intr-un mediu elastic se pot propaga in acelasi timp mai multe unde progressive,provenite de la surse diferite sau de la aceeasi sursa,direct si in urma fenomenului de reflexie.
Fenomenul de suprapunere a doua sau mai multe unde care ajung intr-un punct al mediului elastic poarta numele de interferenta.
Regiunea din spatiu in care are loc fenomenul de interferenta se numeste camp de interferenta.
Orice camp de interferenta este caracterizat prin existenta unor puncte care oscileaza cu amplitudini diferite.
Undele produse pe suprafata unui lichid aflat in reapus doua corpuri care ating periodic acea suprafata interfereaza constructive in puctele de amplitudine maxima si interfereaza distructiv in punctele de amplitudine minima
Interferenta este stationara in punctele din campul de interferenta(amplitudinea ramane constanta in timp)daca sursele de unde sunt coerente(diferenta dintre faza se mentine constanta in timp).Noua unda este formata din ventre si noduri care nu se deplaseaza in timp si se numeste unda stationara.Punctele cu amplitudine maxima de oscilatie se numesc ventre iar cele cu amplitudine minima noduri.
Se pot forma unde stationare intr-un fir elastic prin excitarea periodica in apropierea mijlocului sau la un capat al firului.Intr-o unda stationara toate punctele oscileaza cu amplitudini constante in timp,cuprinse intre valoarea maxima in ventre si valoarea 0 in noduri.
Distributia energiei in undele stationare
Intr-o unda stationara toate oscilatoarele au amplitudini constante in timp,a caror marime depinde numai de coordonata x.Distanta dintre ventre sau dintre doua noduri consecutive este ,iar dintre nod si un ventru consecutive este
Unda stationara este rezultatul interferentei a doua puncte coerente de amplitudini egale,care se propaga pe aceeasi directie,dar in sensuri opuse.Amplitudinile oscilatiilor variaza de la un oscillator la altul si se repeat la distante egale cu
Energia este localizata in ventrele de oscilatie.Fiecarei figure de interferenta ii corespunde o anumita energie si distribuire a acesteia.Studiul perturbatiilor mecanice prin placi vibrante prezinte importanta in problemele izolarii fonice a incaperilor si in acustica salilor.Forma arhitectonica si mobilierul capitonat influenteaza calitatea sunetelor receptionate.
Undele cu anumite frecvente care formeaza unde stationare se numesc armonice.
Experimente pentru studiul interferentei undelor mecanice in corzi elastice
In corzile elastice se formeaza unde stationare.Formarea unei unde stationare intr-o coarda depinde de lungimea ei,de frecventa si de modul de fixare:cu un capat liber,cu capete fixes au libere.Fata de capetele fixe ale coardei la distante egale cu jumatate din lungimea de unda,unda stationara prezinta puncte in care oscilatia s-a stins complet si intre ele gasim puncte care oscileaza maxim
Un mod de vibratie al unei surse sonore reprezinta distributia si nodurile undelor stationare formate.Frecventa cea mai joasa se numeste fundamentala iar celelalte frecvente se numesc armonice.Acestea depend de lungimea corzii.
Experimente pentru studiul functionarii unor instrumente musicale cu coarde de suflat.
Inaltimea sunetelor depinde de frecventa lor.Urechea umana sesizeaza spectrul frecventelor cuprinse intre 16 Hz si 16000 Hz.Sunetele cu frecvente mai mici decat 16 Hz se numasc infrasunete iar cele cu o frecventa peste 16.000 Hz se numesc ultrasunete.
Atunci cand asculti muzica,la fiecare ureche pot ajunge sunetele provenite de la doua surse sonore.Intr-un mediu elastic se pot propaga in acelasi timp mai multe unde progressive,provenite de la surse diferite sau de la aceeasi sursa,direct si in urma fenomenului de reflexie.
Fenomenul de suprapunere a doua sau mai multe unde care ajung intr-un punct al mediului elastic poarta numele de interferenta.
Regiunea din spatiu in care are loc fenomenul de interferenta se numeste camp de interferenta.
Orice camp de interferenta este caracterizat prin existenta unor puncte care oscileaza cu amplitudini diferite.
Undele produse pe suprafata unui lichid aflat in reapus doua corpuri care ating periodic acea suprafata interfereaza constructive in puctele de amplitudine maxima si interfereaza distructiv in punctele de amplitudine minima
Interferenta este stationara in punctele din campul de interferenta(amplitudinea ramane constanta in timp)daca sursele de unde sunt coerente(diferenta dintre faza se mentine constanta in timp).Noua unda este formata din ventre si noduri care nu se deplaseaza in timp si se numeste unda stationara.Punctele cu amplitudine maxima de oscilatie se numesc ventre iar cele cu amplitudine minima noduri.
Se pot forma unde stationare intr-un fir elastic prin excitarea periodica in apropierea mijlocului sau la un capat al firului.Intr-o unda stationara toate punctele oscileaza cu amplitudini constante in timp,cuprinse intre valoarea maxima in ventre si valoarea 0 in noduri.
Distributia energiei in undele stationare
Intr-o unda stationara toate oscilatoarele au amplitudini constante in timp,a caror marime depinde numai de coordonata x.Distanta dintre ventre sau dintre doua noduri consecutive este ,iar dintre nod si un ventru consecutive este
Unda stationara este rezultatul interferentei a doua puncte coerente de amplitudini egale,care se propaga pe aceeasi directie,dar in sensuri opuse.Amplitudinile oscilatiilor variaza de la un oscillator la altul si se repeat la distante egale cu
Energia este localizata in ventrele de oscilatie.Fiecarei figure de interferenta ii corespunde o anumita energie si distribuire a acesteia.Studiul perturbatiilor mecanice prin placi vibrante prezinte importanta in problemele izolarii fonice a incaperilor si in acustica salilor.Forma arhitectonica si mobilierul capitonat influenteaza calitatea sunetelor receptionate.
Undele cu anumite frecvente care formeaza unde stationare se numesc armonice.
Experimente pentru studiul interferentei undelor mecanice in corzi elastice
In corzile elastice se formeaza unde stationare.Formarea unei unde stationare intr-o coarda depinde de lungimea ei,de frecventa si de modul de fixare:cu un capat liber,cu capete fixes au libere.Fata de capetele fixe ale coardei la distante egale cu jumatate din lungimea de unda,unda stationara prezinta puncte in care oscilatia s-a stins complet si intre ele gasim puncte care oscileaza maxim
Un mod de vibratie al unei surse sonore reprezinta distributia si nodurile undelor stationare formate.Frecventa cea mai joasa se numeste fundamentala iar celelalte frecvente se numesc armonice.Acestea depend de lungimea corzii.
Experimente pentru studiul functionarii unor instrumente musicale cu coarde de suflat.
Inaltimea sunetelor depinde de frecventa lor.Urechea umana sesizeaza spectrul frecventelor cuprinse intre 16 Hz si 16000 Hz.Sunetele cu frecvente mai mici decat 16 Hz se numasc infrasunete iar cele cu o frecventa peste 16.000 Hz se numesc ultrasunete.
interferente
semnalul de pe un cablu produce interferenta si aparitia unui semnal parazit pe un cablu vecin. Solutie: folosirea cablurilor torsadate pt anularea reciproca a campurilor EM, izolarea cablurilor, gruparea lor in manunchiuri, etc.
brumul de retea sau cum se cheama creaza interferenta, din cauza ca suntem inconjurati de cabluri electrice de la reteaua de curent electric, alte cabluri prin pereti, etc... Nu exista solutie decat utilizarea altor frecvente decat cea de 50 sau 60 Hz (cablul telefonic daca nu ma insel foloseste 0-3,4 KHz, dar e ok)
cabluri proaste, legaturi gresit izolate care fac atingere cu alte cabluri, rezistente prea mari sau parazite, duc la o scadere a raportului Semnal/Zgomot si deci apare loss sau apare o eroare la transmisie. Solutie: sa fii sigur ca este bun cablul, nu doar la tine in casa, ci peste tot. De obicei e greu de facut asta.
Alte tipuri de interferente nu-mi vin acum pt cabluri telefonice.
Pt firele de la placa de retea: pozitia firelor la ambele capete determina tipul cablului (cross-over, direct, etc). Exista o clasificare pe culori si ordinea precisa, dar nu o mai stiu acum ca nu m-a preocupat problema. Gasesti informatii foarte multe pe net cautand despre crossover si din astea, cu poze si explicatie si tot. De la un calculator la altul tb cablu crossover, de la un router la calculator trebuie cablu direct parca... cine a facut CISCO le stie mai bine. Asta deoarece un calculator transmite pe firul 2 sa zicem, din alea 8, iar celalat calculator asteapta sa primeasca pe firul 6, sa zicem, deci firul care este legat al doilea la primul calculator, trebuie sertizat in pozitia 6 in mufa la al doilea calculator, si tot asa... Se folosesc doar 4 din 8 la half-duplex si toate 8 firele la full duplex parca.
INTERFERENŢE MEDICALE, PSIHOLOGICE ŞI SOCIALE ÎN ABORDAREA PACIENTULUI
Medicina este o ramură a ştiinţelor biologice care studiază corpul omenesc şi funcţionarea lui, în scopul conservării şi restabilirii sănătăţii. În 1978, OMS a revoluţionat conceptul de sănătate, definind sănătatea ca starea completă de bine bio-psiho-social, şi nu doar absenţa bolii sau a infirmităţii. În 1996, OMS introduce conceptul de „sănătate pentru toţi”. Este o abordare complexă, care implică faptul că nu toate problemele de sănătate cad în sarcina serviciilor medicale, ci există probleme pentru a căror prevenire este necesară intervenţia comunităţii.
Medicina modernă furnizează servicii de sănătate integrate. Aceasta presupune înţelegerea, coordonarea şi continuitatea asistenţei medicale, privită ca un proces dinamic, influenţat de contextul psiho-social al individului. Personalului medical îi revine sarcina de a decela interacţiunea între diverse probleme şi a realiza o conlucrare bună cu pacientul, astfel încât să optimizeze rezultatele tratamentului. Responsabilitatea nu revine exclusiv personalului medical, ci şi pacientului, care este responsabil de respectarea indicaţiilor primite. Pentru a obţine o complianţă bună, personalul medical trebuie sa găsească un mod de abordare diferenţiat pentru fiecare pacient.
Rezultatele actului medical sunt influenţate de modelul pe care îl utilizează în comunicare şi comportament personalul medical şi pacientul. Pentru o abordare reuşită, este important ca personalul medical să cunoască şi să respecte experienţa, valorile şi preferinţele pacienţilor, dar şi dreptul acestora de a obţine informaţie medicală şi de a participa la deciziile terapeutice, pe baza consimţământului informat.
Informaţia pe care personalul medical are obligaţia să o furnizeze pacientului priveşte toate aspectele practicii: desfăşurarea actului medical propriu-zis, a investigaţiilor, a consecinţelor fiecărei decizii medicale, a posibilităţilor de a opta pentru o investigaţie sau alta, pentru un tratament sau altul, a riscurilor, a şanselor de reuşită a unei intervenţii sau a unui tratament, a impactului asupra calităţii vieţii. Claritatea mesajului, adecvarea lui la universul de cunoaştere al pacientului reprezintă abilităţi pe care personalul medico-sanitar al secolului XXI trebuie să le dobândească în plus faţă de competenţele profesionale tot mai complexe.
Relaţia de informare nu trebuie înţeleasă unidirecţional, de la personalul medical către pacient. Ea este o relaţie bidirecţională, pacientul are inclusiv „dreptul de a decide dacă mai doreşte să fie informat în cazul în care informaţiile i-ar putea cauza suferinţă”.
Consimţământul informat implică faptul că pacientul trebuie să îşi dea acordul asupra efectuării intervenţiilor medicale, iar personalul medical este obligat să explice consecinţele refuzului sau opririi actelor medicale. Acesta nu este obligatoriu în situaţii de urgenţă, în care este pusă în pericol viaţa pacientului şi/sau capacitatea sa de discernământ este alterată. În aceste situaţii personalul medical are întreaga responsabilitate a deciziei. În abordarea terapeutică a acestor pacienţi se va avea în vedere ca tratamentul sau intervenţia să fie în beneficiul pacientului, să prezinte un beneficiu clinic şi să fie accesibil.
O situaţie particulară o are îngrijirea paliativă. Aceasta poate fi definită ca o îngrijire activă şi totală a pacienţilor a căror boală nu mai răspunde la tratamentul curativ (respectiv controlul durerii şi al simptomelor specifice). Un rol primordial în acest tip de îngrijire revine abordării aspectelor psihologice, spirituale şi emoţionale.
În concluzie, pentru o abordare adecvată a pacientului în context bio-psiho-social trebuie avute în vedere următoarele criterii:
• Considerarea pacientului ca un întreg, printr-o abordare holistică, nelimitată doar la organul bolnav.
• Cunoaşterea pacientului dincolo de antecedentele sale patologice, în contextul reţelei sale sociale, cu preferinţele, valorile şi convingerile sale legate de actul medical.
• Abordarea empatică a pacientului, cu simpatie, interes, grijă, atenţie şi respect.
• Stabilirea unei relaţii de încredere între personalul medical şi pacient, prin schimb permanent de informaţii, într-un mod accesibil înţelegerii pacientului. Acesta trebuie să ştie că personalul medical acţionează în interesul bolnavului şi că va urmări tratamentul şi îngrijirea acestuia.
• Adaptarea tratamentului în funcţie de starea pacientului, menajând convingerile, valorile şi circumstanţele de viaţă ale acestuia.
brumul de retea sau cum se cheama creaza interferenta, din cauza ca suntem inconjurati de cabluri electrice de la reteaua de curent electric, alte cabluri prin pereti, etc... Nu exista solutie decat utilizarea altor frecvente decat cea de 50 sau 60 Hz (cablul telefonic daca nu ma insel foloseste 0-3,4 KHz, dar e ok)
cabluri proaste, legaturi gresit izolate care fac atingere cu alte cabluri, rezistente prea mari sau parazite, duc la o scadere a raportului Semnal/Zgomot si deci apare loss sau apare o eroare la transmisie. Solutie: sa fii sigur ca este bun cablul, nu doar la tine in casa, ci peste tot. De obicei e greu de facut asta.
Alte tipuri de interferente nu-mi vin acum pt cabluri telefonice.
Pt firele de la placa de retea: pozitia firelor la ambele capete determina tipul cablului (cross-over, direct, etc). Exista o clasificare pe culori si ordinea precisa, dar nu o mai stiu acum ca nu m-a preocupat problema. Gasesti informatii foarte multe pe net cautand despre crossover si din astea, cu poze si explicatie si tot. De la un calculator la altul tb cablu crossover, de la un router la calculator trebuie cablu direct parca... cine a facut CISCO le stie mai bine. Asta deoarece un calculator transmite pe firul 2 sa zicem, din alea 8, iar celalat calculator asteapta sa primeasca pe firul 6, sa zicem, deci firul care este legat al doilea la primul calculator, trebuie sertizat in pozitia 6 in mufa la al doilea calculator, si tot asa... Se folosesc doar 4 din 8 la half-duplex si toate 8 firele la full duplex parca.
INTERFERENŢE MEDICALE, PSIHOLOGICE ŞI SOCIALE ÎN ABORDAREA PACIENTULUI
Medicina este o ramură a ştiinţelor biologice care studiază corpul omenesc şi funcţionarea lui, în scopul conservării şi restabilirii sănătăţii. În 1978, OMS a revoluţionat conceptul de sănătate, definind sănătatea ca starea completă de bine bio-psiho-social, şi nu doar absenţa bolii sau a infirmităţii. În 1996, OMS introduce conceptul de „sănătate pentru toţi”. Este o abordare complexă, care implică faptul că nu toate problemele de sănătate cad în sarcina serviciilor medicale, ci există probleme pentru a căror prevenire este necesară intervenţia comunităţii.
Medicina modernă furnizează servicii de sănătate integrate. Aceasta presupune înţelegerea, coordonarea şi continuitatea asistenţei medicale, privită ca un proces dinamic, influenţat de contextul psiho-social al individului. Personalului medical îi revine sarcina de a decela interacţiunea între diverse probleme şi a realiza o conlucrare bună cu pacientul, astfel încât să optimizeze rezultatele tratamentului. Responsabilitatea nu revine exclusiv personalului medical, ci şi pacientului, care este responsabil de respectarea indicaţiilor primite. Pentru a obţine o complianţă bună, personalul medical trebuie sa găsească un mod de abordare diferenţiat pentru fiecare pacient.
Rezultatele actului medical sunt influenţate de modelul pe care îl utilizează în comunicare şi comportament personalul medical şi pacientul. Pentru o abordare reuşită, este important ca personalul medical să cunoască şi să respecte experienţa, valorile şi preferinţele pacienţilor, dar şi dreptul acestora de a obţine informaţie medicală şi de a participa la deciziile terapeutice, pe baza consimţământului informat.
Informaţia pe care personalul medical are obligaţia să o furnizeze pacientului priveşte toate aspectele practicii: desfăşurarea actului medical propriu-zis, a investigaţiilor, a consecinţelor fiecărei decizii medicale, a posibilităţilor de a opta pentru o investigaţie sau alta, pentru un tratament sau altul, a riscurilor, a şanselor de reuşită a unei intervenţii sau a unui tratament, a impactului asupra calităţii vieţii. Claritatea mesajului, adecvarea lui la universul de cunoaştere al pacientului reprezintă abilităţi pe care personalul medico-sanitar al secolului XXI trebuie să le dobândească în plus faţă de competenţele profesionale tot mai complexe.
Relaţia de informare nu trebuie înţeleasă unidirecţional, de la personalul medical către pacient. Ea este o relaţie bidirecţională, pacientul are inclusiv „dreptul de a decide dacă mai doreşte să fie informat în cazul în care informaţiile i-ar putea cauza suferinţă”.
Consimţământul informat implică faptul că pacientul trebuie să îşi dea acordul asupra efectuării intervenţiilor medicale, iar personalul medical este obligat să explice consecinţele refuzului sau opririi actelor medicale. Acesta nu este obligatoriu în situaţii de urgenţă, în care este pusă în pericol viaţa pacientului şi/sau capacitatea sa de discernământ este alterată. În aceste situaţii personalul medical are întreaga responsabilitate a deciziei. În abordarea terapeutică a acestor pacienţi se va avea în vedere ca tratamentul sau intervenţia să fie în beneficiul pacientului, să prezinte un beneficiu clinic şi să fie accesibil.
O situaţie particulară o are îngrijirea paliativă. Aceasta poate fi definită ca o îngrijire activă şi totală a pacienţilor a căror boală nu mai răspunde la tratamentul curativ (respectiv controlul durerii şi al simptomelor specifice). Un rol primordial în acest tip de îngrijire revine abordării aspectelor psihologice, spirituale şi emoţionale.
În concluzie, pentru o abordare adecvată a pacientului în context bio-psiho-social trebuie avute în vedere următoarele criterii:
• Considerarea pacientului ca un întreg, printr-o abordare holistică, nelimitată doar la organul bolnav.
• Cunoaşterea pacientului dincolo de antecedentele sale patologice, în contextul reţelei sale sociale, cu preferinţele, valorile şi convingerile sale legate de actul medical.
• Abordarea empatică a pacientului, cu simpatie, interes, grijă, atenţie şi respect.
• Stabilirea unei relaţii de încredere între personalul medical şi pacient, prin schimb permanent de informaţii, într-un mod accesibil înţelegerii pacientului. Acesta trebuie să ştie că personalul medical acţionează în interesul bolnavului şi că va urmări tratamentul şi îngrijirea acestuia.
• Adaptarea tratamentului în funcţie de starea pacientului, menajând convingerile, valorile şi circumstanţele de viaţă ale acestuia.
Clase Derivate. Mosteniri. Functii Virtuale
CLASE DERIVATE.MOŞTENIRI.FUNCŢII VIRTUALE
Derivarea claselor.Moşteniri
Funcţii care nu se moştenesc integral
Funcţii virtuale
Derivarea claselor.Moşteniri
Derivarea are ca obiectiv reutilizarea soft-ului prin folosirea unor funcţii deja scrise pentru clasele existente şi eliminarea redundanţei descrierilor, în cazul claselor care au elemente comune (funcţii sau date).
Declaraţia clasei derivate (D) anunţă clasa de bază (B) din care privine, precum şi tipul accesului pe care îl asigură pentru partea informaţională moştenită(public,private sau protected)
Sintaxă:
class D:public B
{
// date si functii
};
Derivarea claselor.Moşteniri
Derivarea claselor.Moşteniri
Derivarea claselor.Moşteniri
Derivarea claselor.Moşteniri
OBS:
Prin derivarea privată membri publici ai clasei de bază devin privaţi.
Dacă dorim ca unii dintre aceştia să rămână publici se utilizează publicizarea acestora
Publicizare: citarea pe zona public a clasei derivate a membrilor moşteniţi
............DesktopMicrosoft Visual C++ 6.0 ().lnk (PooMC00)
Derivarea claselor.Moşteniri
Clasa derivată poate avea constructori proprii sau nu
În cazul în care clasa derivată are constructori expliciţi aceştia sunt responsabili cu inţializarea corectă a datelor moştenite.
În mod normal, constructorul clasei derivate apelează la constructorul clasei de bază pentru iniţializarea datelor clasei de bază (chiar dacă nu este solicitat acest lucru) după care completează clasa cu datele şi funcţiile specifice
Ordinea de apelare a constructorilor este:
Constructor clasa de baza
Constructor clasa derivata
Derivarea claselor.Moşteniri
Ordinea de apelare a destructorilor este:
Detructor clasa drivată
Destructor clasa de baza
Exemplu de clasă derivată cu constructor explicit
............DesktopMicrosoft Visual C++ 6.0 ().lnk(Ex.PooMC01)
Exemplu de clasă derivată cu constructor implicit
............DesktopMicrosoft Visual C++ 6.0 ().lnk(Ex.PooMC02)
Derivarea claselor.Moşteniri
Funcţii care nu se moştenesc integral
Funcţii virtuale
Derivarea claselor.Moşteniri
Derivarea are ca obiectiv reutilizarea soft-ului prin folosirea unor funcţii deja scrise pentru clasele existente şi eliminarea redundanţei descrierilor, în cazul claselor care au elemente comune (funcţii sau date).
Declaraţia clasei derivate (D) anunţă clasa de bază (B) din care privine, precum şi tipul accesului pe care îl asigură pentru partea informaţională moştenită(public,private sau protected)
Sintaxă:
class D:public B
{
// date si functii
};
Derivarea claselor.Moşteniri
Derivarea claselor.Moşteniri
Derivarea claselor.Moşteniri
Derivarea claselor.Moşteniri
OBS:
Prin derivarea privată membri publici ai clasei de bază devin privaţi.
Dacă dorim ca unii dintre aceştia să rămână publici se utilizează publicizarea acestora
Publicizare: citarea pe zona public a clasei derivate a membrilor moşteniţi
............DesktopMicrosoft Visual C++ 6.0 ().lnk (PooMC00)
Derivarea claselor.Moşteniri
Clasa derivată poate avea constructori proprii sau nu
În cazul în care clasa derivată are constructori expliciţi aceştia sunt responsabili cu inţializarea corectă a datelor moştenite.
În mod normal, constructorul clasei derivate apelează la constructorul clasei de bază pentru iniţializarea datelor clasei de bază (chiar dacă nu este solicitat acest lucru) după care completează clasa cu datele şi funcţiile specifice
Ordinea de apelare a constructorilor este:
Constructor clasa de baza
Constructor clasa derivata
Derivarea claselor.Moşteniri
Ordinea de apelare a destructorilor este:
Detructor clasa drivată
Destructor clasa de baza
Exemplu de clasă derivată cu constructor explicit
............DesktopMicrosoft Visual C++ 6.0 ().lnk(Ex.PooMC01)
Exemplu de clasă derivată cu constructor implicit
............DesktopMicrosoft Visual C++ 6.0 ().lnk(Ex.PooMC02)
Supraincarcarea Operatorilor si Functiilor
SUPRAÎNCĂRCAREA OPERATORILOR ŞI FUNCŢIILOR
Supraîcărcarea funcţiilor independente şi a funcţiilor membre
Aspecte generale şi restricţii pentru supraîncărcrea operatorilor
Supraîmcărcarea operatorilor unari ++ şi –-
Supraîncărcarea operatorilor binari
Supraîncărcarea operatorului []
Supraîncărcarea operatorilor new şi delete
Supraîncărcarea operatorului cast
Supraîncărcarea operatorului vitgulă
Supraîncărcarea operatorului funcţie
Supraîncărcarea operatorilor >> şi <<
Supraîncărcarea operatorului ->
Conversii între obiecte de diferite tipuri
Supraîcărcarea funcţiilor independente şi a funcţiilor membre
Supraîncărcarea (overloading) funcţiilor şi operatorilor reflectă posibilitatea de a atribui unui simbol mai multe semnificaţii.
Funcţie polimorfică : funcţie care efectuează prelucrări diferite de la un context la altul
Selecţia funcţiei dintr-un set de funcţii se face pornind de la signatura funcţiei (numărul şi tipul parametrilor)
În procesul de selecţie pot apare erori
Ambiguitate (compilare)
Simbol nedefint(linkeditare)
OBS. Valoarea returnată de o funcţie nu este criteriu de identificare a versiunii de apelat
Supraîcărcarea funcţiilor independente şi a funcţiilor membre
Etapele selecţiei funcţiei de apelat:
Dupa signatură fără conversii
Se operează conversii nedegradante (char şi short în int; float în double)
void f(double&,double);
double b; float a=5.5; f(b,a);
Se operează conversii degradante (numeric în numeric indiferent de tip; între pointeri de orice tip şi void ; de la pointer de clasă derivată la pointer de clasă de bază)
void f(double&,int);
double b; float a=5.5; f(b,a);
Aplicarea eventualelor conversii introduse de utilizator (supraîncărcarea operatorului cast)
........DesktopMicrosoft Visual C++ 6.0.lnk (Ex.PooSO00)
Aspecte generale şi restricţii pentru supraîncărcrea operatorilor
Operatorii sunt asimilaţi unor funcţii cu nume format din cuvântul cheie operator şi simbolul grafic al operatorului din limbaj
operator();
double operator+=(double);
Operatorii apar ca funcţii care au şi forme simple de apel
a-b este echivalent cu a.operator-(b)
Cu semnificaţia: funcţia membră numită operator-() aparţinând obiectului a este apelată având ca parametru de intrare obiectul b.
Supraîcărcarea funcţiilor independente şi a funcţiilor membre
Aspecte generale şi restricţii pentru supraîncărcrea operatorilor
Supraîmcărcarea operatorilor unari ++ şi –-
Supraîncărcarea operatorilor binari
Supraîncărcarea operatorului []
Supraîncărcarea operatorilor new şi delete
Supraîncărcarea operatorului cast
Supraîncărcarea operatorului vitgulă
Supraîncărcarea operatorului funcţie
Supraîncărcarea operatorilor >> şi <<
Supraîncărcarea operatorului ->
Conversii între obiecte de diferite tipuri
Supraîcărcarea funcţiilor independente şi a funcţiilor membre
Supraîncărcarea (overloading) funcţiilor şi operatorilor reflectă posibilitatea de a atribui unui simbol mai multe semnificaţii.
Funcţie polimorfică : funcţie care efectuează prelucrări diferite de la un context la altul
Selecţia funcţiei dintr-un set de funcţii se face pornind de la signatura funcţiei (numărul şi tipul parametrilor)
În procesul de selecţie pot apare erori
Ambiguitate (compilare)
Simbol nedefint(linkeditare)
OBS. Valoarea returnată de o funcţie nu este criteriu de identificare a versiunii de apelat
Supraîcărcarea funcţiilor independente şi a funcţiilor membre
Etapele selecţiei funcţiei de apelat:
Dupa signatură fără conversii
Se operează conversii nedegradante (char şi short în int; float în double)
void f(double&,double);
double b; float a=5.5; f(b,a);
Se operează conversii degradante (numeric în numeric indiferent de tip; între pointeri de orice tip şi void ; de la pointer de clasă derivată la pointer de clasă de bază)
void f(double&,int);
double b; float a=5.5; f(b,a);
Aplicarea eventualelor conversii introduse de utilizator (supraîncărcarea operatorului cast)
........DesktopMicrosoft Visual C++ 6.0.lnk (Ex.PooSO00)
Aspecte generale şi restricţii pentru supraîncărcrea operatorilor
Operatorii sunt asimilaţi unor funcţii cu nume format din cuvântul cheie operator şi simbolul grafic al operatorului din limbaj
double operator+=(double);
Operatorii apar ca funcţii care au şi forme simple de apel
a-b este echivalent cu a.operator-(b)
Cu semnificaţia: funcţia membră numită operator-() aparţinând obiectului a este apelată având ca parametru de intrare obiectul b.
Abstractizarea Datelor. Clase si Obiecte
ABSTRACTIZAREA DATELOR. CLASE ŞI OBIECTE
Concepte fundamentale
Constructori şi destructori
Pointrul this
Pointeri la obiecte. Masive de obiecte
Clase incluse
Tipologia membrilor unei clase
Transferul obiectelor în/din funcţii
Pointeri de date şi funcţii membre
Privilegii în sistemul de acces
Modificatorul const în contextul obiectelor
CONCEPTE FUNDAMENTALE
Programarea orientată pe obiecte (POO) este o metodă de impelementare în care programele sunt organizate ca şi colecţii de obiecte care cooperează între ele, fiecare obiect reprezentând instanţa unei clase, clasele fiind unite prin relaţii de moştenire.
Dacă un limbaj oferă suport pentru utilizarea claselor dar nu are implementat mecanismul relaţiilor de moştenire atunci este un limbaj de programare bazat pe obiecte (PBO).
CONCEPTE FUNDAMENTALE
Principalele concepte care stau la baza POO sunt:
Abstractizarea
Încapsularea
Modularitatea
Ierarhizarea
CONCEPTE FUNDAMENTALE
ABSTACTIZAREA
proces de grupare a datelor şi metodelor de prelucrare specifice rezolvării unei probleme.
Abstracţiunea:
exprimă toate caracteristicile esenţiale ale unui obiect care fac ca acesta să se distingă de alte obiecte;
oferă o definire precisă a graniţelor conceptuale ale obiectelor din perspectiva unui privitor extern.
CONCEPTE FUNDAMENTALE
Ex: Tipul abstract de date “persoana”
typedef struct
{
char nume[20];
int varsta;
float salariu;
} persoana;
Instanţierea tipului “persoana”
persoana p1={“Georgesu Ion”,30,500};
Concepte fundamentale
Constructori şi destructori
Pointrul this
Pointeri la obiecte. Masive de obiecte
Clase incluse
Tipologia membrilor unei clase
Transferul obiectelor în/din funcţii
Pointeri de date şi funcţii membre
Privilegii în sistemul de acces
Modificatorul const în contextul obiectelor
CONCEPTE FUNDAMENTALE
Programarea orientată pe obiecte (POO) este o metodă de impelementare în care programele sunt organizate ca şi colecţii de obiecte care cooperează între ele, fiecare obiect reprezentând instanţa unei clase, clasele fiind unite prin relaţii de moştenire.
Dacă un limbaj oferă suport pentru utilizarea claselor dar nu are implementat mecanismul relaţiilor de moştenire atunci este un limbaj de programare bazat pe obiecte (PBO).
CONCEPTE FUNDAMENTALE
Principalele concepte care stau la baza POO sunt:
Abstractizarea
Încapsularea
Modularitatea
Ierarhizarea
CONCEPTE FUNDAMENTALE
ABSTACTIZAREA
proces de grupare a datelor şi metodelor de prelucrare specifice rezolvării unei probleme.
Abstracţiunea:
exprimă toate caracteristicile esenţiale ale unui obiect care fac ca acesta să se distingă de alte obiecte;
oferă o definire precisă a graniţelor conceptuale ale obiectelor din perspectiva unui privitor extern.
CONCEPTE FUNDAMENTALE
Ex: Tipul abstract de date “persoana”
typedef struct
{
char nume[20];
int varsta;
float salariu;
} persoana;
Instanţierea tipului “persoana”
persoana p1={“Georgesu Ion”,30,500};
Curs PHP
Introducere
Pentru multă lume, principala raţiune de a învăţa un limbaj precum PHP ar fi interacţiunea pe care o oferă cu bazele de date. In acest curs căutăm să explicăm cum se foloseşte PHP şi MySQL, pentru a memora informaţii pe Web şi cum includem toate astea pe site-ul Web. Pentru a parcurge acest curs sunt necesare cel puţin elementele de bază privind folosirea PHP. Se recomandă deci parcurgerea cursului de PHP, înainte de a continua.
De ce îmi trebuie o Bază de Date?
Este, de fapt, surprinzător cât de utilă poate fi o bază de date, mai ales atunci când poate fi folosită într-un site Web. Sunt foarte multe lucruri care se pot face într-un astfel de caz, de la afişarea unor simple liste şi până la producerea integrală a paginilor Web dintr-o bază de date. Câteva exemple cu PHP şi MySQL, folosite împreună, sunt:
- Schimbarea - rotaţia Banner-elor. Pentru a realiza schimbarea pe ecran a imaginilor la diferitele vizitări ale unei pagini şi a asigura astfel un interes mai mare al vizitatorilor, se poate folosi un script PHP care deschide o bază de date ş extrage aleator o imagine sau un set de imagini, pentru a-l include într-un set de pagini Web. Scriptul PHP va contoriza deasemeni numărul de câte ori a fost văzut banner-ul, putând, cu modificări minore, să urmăreascਞ chiar şi numărul de click-uri. Pentru a adăuga, schimba sau edita bannerele, tot ce avem de făcut este să schimbăm baza de date iar scriptul va încărca banner-ul corect în toate paginile site-ului Web.
- Forumurile Web. Sute de forumuri de dezbatere sunt acum realizate - rulează în PHP şi MySQL. Acestea s-au dovedit mult mai eficiente dacât alte sisteme, creind câte o pagină pentru fiecare mesaj şi oferind o largă varietate de opţiuni. Toate paginile forumului pot fi actualizate prin schimbarea unui script PHP.
- Bazele de Date. Un astfel de exemplu (edificator) îl oferă site-urile care dau toate informaţiile dintr-o bază de date. Spre exemplu, Script Avenue este rulat de câteva scripturi, care furnizează toate informaţiile dintr-o bază de date amplă. Toate categoriile de scripturi diferite pot fi accesate într-un singur script exact prin schimbarea URL-ului pentru a accesa diferite părţi ale bazei de date.
- Site-urile Web. Când avem un site de mari dimensiuni - cu multe pagini, şi dorim să modificăm aspectul general sau să schimbăm proiectul, chestiune care ar cere foarte mult timp pentru aducere la zi şi încărcare. Cu PHP şi MySQL întregul site Web se poate reduce la unul sau două scripturi PHP care să acceseze o bază de date MySQL pentru a obţine informaţiile pentru paginile Web. Pentru a actualiza sau a modifica proiectul centrului Web nu trebuie să schimbăm decât o pagină.
De ce e nevoie?
Sunt necesare trei componente pentru a putea rula scripturi PHP care să acceseze baze de date cu MySQL.
1. În primul rând, este nevoie de un server Web. Acesta poate fi sau pe calculatorul personal sau pe o 'gazdă' Web. Oricare pachet - oricare tip de server Web este acceptat şi va lucra cu PHP şi MySQL, dar cel mai recomandat este Apache, care e public şi gratis.
2. PHP trebuie să fie instalat pe server. Dacă nu este deja instalat, puteţi să o faceţi sau să apelaţi la administratorul serverului Web, în acest sens. Pachetul de instalare poate fi descărcat - preluat de la http://PHP.net şi este deasemeni public - gratuit. Dacă nu sunteţi sigur dacă este sau nu instalat, o să vedeţi mai jos cum vă puteţi lămuri.
3. În fine, aveţi nevoie de MySQL. Acesta este de fapt pachetul de programe pentru gestiunea bazelor de date. Puteţi folosi deasemeni multe alte sisteme de baze de date (SQL, Oracle etc.) dar aici discutăm despre PHP/MySQL, deci avem nevoie de MySQL (cu toate că se folosesc comenzi care ţin de limbajul SQL ţi 'merg' la oricare din sistemele de baze de date SQL). Şi pachetul MySQL este public - gratuit, putând fi preluat din pagina oficială a firmei MySQL. Dar şi în cazul MySQL trebuie să verificăm mai întâi dacă nu cumva este deja instalat.
Dacă nu puteţi instala PHP şi MySQL, sau dacă gazda Web nu v-o permite, puteţi apela la alt server Web, la altă gazdă. Spre exemplu, Freedom2Surf este un server Web public, care acordă acces liber şi suportă PHP, având MySQL instalat. HostRocket este un alt server excelent care oferă spaţiu de până la 300 MO, şi include PHP, MySQL şi multe altele, dar percepe o taxă de abonament de 10 USD pe lună.
Cum aflăm dacă PHP şi MySQL sunt instalate
Există un test simplu, atât pentru PHP cât şi pentru MySQL:
Lansaţi - deschideţi un editor de texte şi scrieţi următoarele:
phpinfo();
?>
salvând fişierul cu un nume precum phpinfo.php
Pentru multă lume, principala raţiune de a învăţa un limbaj precum PHP ar fi interacţiunea pe care o oferă cu bazele de date. In acest curs căutăm să explicăm cum se foloseşte PHP şi MySQL, pentru a memora informaţii pe Web şi cum includem toate astea pe site-ul Web. Pentru a parcurge acest curs sunt necesare cel puţin elementele de bază privind folosirea PHP. Se recomandă deci parcurgerea cursului de PHP, înainte de a continua.
De ce îmi trebuie o Bază de Date?
Este, de fapt, surprinzător cât de utilă poate fi o bază de date, mai ales atunci când poate fi folosită într-un site Web. Sunt foarte multe lucruri care se pot face într-un astfel de caz, de la afişarea unor simple liste şi până la producerea integrală a paginilor Web dintr-o bază de date. Câteva exemple cu PHP şi MySQL, folosite împreună, sunt:
- Schimbarea - rotaţia Banner-elor. Pentru a realiza schimbarea pe ecran a imaginilor la diferitele vizitări ale unei pagini şi a asigura astfel un interes mai mare al vizitatorilor, se poate folosi un script PHP care deschide o bază de date ş extrage aleator o imagine sau un set de imagini, pentru a-l include într-un set de pagini Web. Scriptul PHP va contoriza deasemeni numărul de câte ori a fost văzut banner-ul, putând, cu modificări minore, să urmăreascਞ chiar şi numărul de click-uri. Pentru a adăuga, schimba sau edita bannerele, tot ce avem de făcut este să schimbăm baza de date iar scriptul va încărca banner-ul corect în toate paginile site-ului Web.
- Forumurile Web. Sute de forumuri de dezbatere sunt acum realizate - rulează în PHP şi MySQL. Acestea s-au dovedit mult mai eficiente dacât alte sisteme, creind câte o pagină pentru fiecare mesaj şi oferind o largă varietate de opţiuni. Toate paginile forumului pot fi actualizate prin schimbarea unui script PHP.
- Bazele de Date. Un astfel de exemplu (edificator) îl oferă site-urile care dau toate informaţiile dintr-o bază de date. Spre exemplu, Script Avenue este rulat de câteva scripturi, care furnizează toate informaţiile dintr-o bază de date amplă. Toate categoriile de scripturi diferite pot fi accesate într-un singur script exact prin schimbarea URL-ului pentru a accesa diferite părţi ale bazei de date.
- Site-urile Web. Când avem un site de mari dimensiuni - cu multe pagini, şi dorim să modificăm aspectul general sau să schimbăm proiectul, chestiune care ar cere foarte mult timp pentru aducere la zi şi încărcare. Cu PHP şi MySQL întregul site Web se poate reduce la unul sau două scripturi PHP care să acceseze o bază de date MySQL pentru a obţine informaţiile pentru paginile Web. Pentru a actualiza sau a modifica proiectul centrului Web nu trebuie să schimbăm decât o pagină.
De ce e nevoie?
Sunt necesare trei componente pentru a putea rula scripturi PHP care să acceseze baze de date cu MySQL.
1. În primul rând, este nevoie de un server Web. Acesta poate fi sau pe calculatorul personal sau pe o 'gazdă' Web. Oricare pachet - oricare tip de server Web este acceptat şi va lucra cu PHP şi MySQL, dar cel mai recomandat este Apache, care e public şi gratis.
2. PHP trebuie să fie instalat pe server. Dacă nu este deja instalat, puteţi să o faceţi sau să apelaţi la administratorul serverului Web, în acest sens. Pachetul de instalare poate fi descărcat - preluat de la http://PHP.net şi este deasemeni public - gratuit. Dacă nu sunteţi sigur dacă este sau nu instalat, o să vedeţi mai jos cum vă puteţi lămuri.
3. În fine, aveţi nevoie de MySQL. Acesta este de fapt pachetul de programe pentru gestiunea bazelor de date. Puteţi folosi deasemeni multe alte sisteme de baze de date (SQL, Oracle etc.) dar aici discutăm despre PHP/MySQL, deci avem nevoie de MySQL (cu toate că se folosesc comenzi care ţin de limbajul SQL ţi 'merg' la oricare din sistemele de baze de date SQL). Şi pachetul MySQL este public - gratuit, putând fi preluat din pagina oficială a firmei MySQL. Dar şi în cazul MySQL trebuie să verificăm mai întâi dacă nu cumva este deja instalat.
Dacă nu puteţi instala PHP şi MySQL, sau dacă gazda Web nu v-o permite, puteţi apela la alt server Web, la altă gazdă. Spre exemplu, Freedom2Surf este un server Web public, care acordă acces liber şi suportă PHP, având MySQL instalat. HostRocket este un alt server excelent care oferă spaţiu de până la 300 MO, şi include PHP, MySQL şi multe altele, dar percepe o taxă de abonament de 10 USD pe lună.
Cum aflăm dacă PHP şi MySQL sunt instalate
Există un test simplu, atât pentru PHP cât şi pentru MySQL:
Lansaţi - deschideţi un editor de texte şi scrieţi următoarele:
phpinfo();
?>
salvând fişierul cu un nume precum phpinfo.php
Abonați-vă la:
Postări (Atom)